Acasă > Comentarii literare > Comentariul literar al poeziei ”Noi” de Octavian Goga

Comentariul literar al poeziei ”Noi” de Octavian Goga

Octombrie 23, 2012 Lasă un comentariu Go to comments

”Noi” e un cântec spontan de o mare autenticitate

 și vibrație liric, o doină de jale sfîșietoare…”

 (Ion Rotaru)

In cadrul dezvoltării poeziei românești, O. Goga este cel mai autentic continuator al lui Eminescu. Prin excelent liric, Goga este, ca și Eminescu, un exponent al poporului. El a intuit mai mult ca oricare altul valoarea poetică a doinei, a cântecului de jale, murmurat ca pentru sine insuși, dar cu atit mai emoționant, mai convingător, mai omenesc.

Poezia ”Noi” este o doină cultă in care tendința, revolta impotriva asupririi naționale și sociale a românilor din Ardeal se transformă in artă superioară, intr-un mod surprinzător și original. Versurile lui Goga vehiculează aproape niște concepte: ”jale”, ”lacrimi”, ”cântece”, ”suferință”, ”patimi”, impreună cu elemente ale naturii, luate de asemenea, la nivelul generalităților, fără închegarea unei imagini pictorice, individualizatoare: ”codri verzi de brad”, ”câmpuri de mătasă”, ”fluturi”, ”privighetori”, ”Murul”, ”Oltul”, etc.

Titlul e simbolic: cuvântul semnifică nu numai ființa noastră națională, ci insăși țara, spațiul ei geografic și etnic. La noi este locul de baștină, cu ”codri verzi de brad”, ”cîmpuri de mătase”, cu ”plaiuri scăldate in soare”, cu ”flori și cîntece de horă”. La noi e pămintul străbun. Sunt ”Crișurile” și ”Oltul”, in apele cărora e glas de durere. Om și țară suntem noi, iar poetul, conștiința și inima indurerată a țării.

Versurile, aluzive prin tîlcul cuvintelor simbolice, condensează in ele și nostalgii, și darurui nespuse, suferință și neliniști. Farmecul sraniu, răscolitor al poeziei rezultă din simplitatea lexicului evocator, de proveniență populară, cu valoare unor concepte de jale, suferință, patimi, cărora li se alătură altele, ce domnesc țara. Natura e socială in poezia lui Goga. Umanizată in poezia ”Noi”, ea personifică suferința, ca in doina de jale; proiecția ei este simbolică. Relația dintre țară și om, realizată prin juxtapunerea stărilor sufletești cu elementele care definesc spațiul geografic și entic al țării, capătă rezonanțele grave ale sentimentului de jale al unor tulburătoare neliniști.

Durerea unui neam, străin in propria-i țară, vibrează in petalele florilor, in desișul codrilor, in apele Mureșului și ale Crișurilor. Jalea unui intreg popor obidit este povestită de codri seculari, este purtată din hotar in hotar, de Mureș și de ”tustrele Crișuri”. Natura plinge impreună cu oamenii: nevestele, părinții, feciorii. Insuși bătrinul Olt e ”impletit” din lacrimile vărsate secole de-a rindul. Motivul acestei lamentații generale este ”visul neimplinit”, ”copil al suferinței”, nutrit de milenii de poporul asuprit, este visul eliberării naționale și sociale de a cărui jale ”ne-au răposat∕ și moșii și părinții”.

Poezia este scrisă intr-un limbaj aluziv, cu aspect conspirativ, misterios. Prevestirea unei ”zile mărețe” nu putea fi acută in acele imprejurări, in mod direct, ci prin intermediul unei abundențe metaforice pline de subînțelesuri: „La noi sunt codri verzi de brad (…) Noi o stropim cu lacrimi”.

Expresia unei revolte impotriva asupririi naționale și sociale a românilor din Ardeal, devine in poezia ”Noi” o artă superioară, care poartă nota autenticității și originalității liricii lui Goga in general. Poetul utilizează frecvent conceptele: suferință, lacrimi, jale , patimi, pe care le asociază, in evocare imagini picturale, cu elemente ale naturii: ”cîmpuri de mătasă”, ”privighetori”, ”tustrele Crișuri” etc. Ființa poetului se contopește cu cea a poporului său, inlocuind pe ”eu” cu ”noi”, ceea ce conferă poeziei o notă de simplitate, și totodată un mare rafinament artistic. Sentimentul de jale este accentuat in poezie și rin anaforicul ”la noi”, de 3 ori in strofa I, de alte 2 ori in următoarele două strofe, precum și de epiforicul ”plâng”, de 3 ori in strofa a III-a. Versul final: ”Deșertăciunea unui vis/ Noi o stropim cu lacrimi”, incheie potențînd tonul general al poeziei ”Noi”.

Atmosfera de profundă tristețe din poezie este accentuată și prin numeroase personificări, acestea devenind impresionante, fiindcă sunt făcute in maniera doinei de jale: codrii ”povestesc de jale”, și jale ”duc  Mureșul și Crișurile”, cîntecele ”plîng”, hora ”e mai domolită”, codrii ”iși înfioară sînul”, Oltul bătrin este ”impletit cu lacrimi”.

Cele 5 strofe alcătuite din câte 8 versuri, iambice, sunt constituite in realitate, din cîte 4 versuri lungi, cu cezură, rimate independent (La noi…). in organizarea strofelor, poetul a evitat insă versul lung, cu cezură, nefolosit in poezia populară întrucât ”Noi” are caracterul unei doine și a unei litanii totodată. Fiecare strofă este formată, simetric din cîte două fraze construite prin coordonare. Aceasta sporește impresia de doină de  jale, jale a cărei permanență este subliniată apoi de predicate exprimate la timpul prezent, la prezentul continuu, întărit prin unele gerunzii modale: ”gemînd”, ”plîngînd”, ”îmbrățișînd”. Vocabularul este cel folcloric-popular adecvat: ”codri”, ”jale”, ”bătrinul soare”, ”povestesc cu jale” etc. Lexicul poetic, procedeele și mijloacele artistice, structura versurilor asocierilor de cuvinte etc., creează, in ansamblu, atmosfera de doină și de litanie a poeziei, intitulată atit de sugestiv ”Noi”.

  1. max
    Noiembrie 18, 2013 la 6:31 pm

    imi place

  2. jgjghjghjghjghjg
    Decembrie 2, 2013 la 7:10 pm

    la fel

  3. Martie 3, 2014 la 8:26 pm

    foarte frumos și original.🙂

  4. Noiembrie 16, 2014 la 12:53 pm

    sunt de acord

  5. Ana
    Decembrie 2, 2014 la 5:40 pm

    Un comentariu foarte frumos si are un continut adecvat ar fi bina dacaera si indicat piciorul de ritm.

  6. Decembrie 15, 2014 la 6:14 pm

    ii bun

  7. Decembrie 15, 2014 la 6:14 pm

    😀

  8. Miha
    Ianuarie 18, 2015 la 1:01 pm

    Super! Un comentariu minunat demn de apreciere. 😊😊😊

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: