Acasă > Esee > Importanţa neologismelor

Importanţa neologismelor

Septembrie 4, 2011 Lasă un comentariu Go to comments

Limbajul scris sau vorbit este singura modalitate de materializare a gândirii noastre discursive. Cu ajutorul limbajului gândirea umană işi piedre caracterul ei inefabil şi trece print-un proces de sublimare al cărei rezltat este cuvântul scris sau vorbit. Scopul limbajului este de a facilita comunicarea interumană pentru ca oamenii să poată schimba între ei cunoştinţe , experienţe de viaţă şi orice alt tip de informaţii care îi ajută să evolueze şi să inţeleagă mai bine mediul in care trăiesc.

Limba se află permanent intr-un proces de evoluţie şi, ca rezulta, unele cuvinte dispar sau sunt vorbite doar in anumite regiuni şi apar altele noi. Cuvintele sau expresiile nou apărute intr-o limbă, fie prin împrumut din alte limbi, fie create prin mijloace propirii. Se mai consideră neologisme cuvintele vechi care au căpătat un nou sens sau un nou mod de utilizare, ori expresiile care , deşi sunt foramte din cuvinte mai vechi au primit un sens nou, independent. In general, neologisemle sunt foliste pentru a numi concepte noi: invenţii, fenomen nou descoperite, etc. Uneori noţiunile vechi care au suferit o modificare semnificativă necesită folosirea unor nologisme pentru a le denumi. Insă, nu intotdeauna funcţia principală a neologismelor constă in exprimarea unei noi semnificaţii. De multe ori, neologismele sunt utilizate epntru a semnala ceva: aparteneţa la un anumit grup, modernitatea sau, pur şi simplu, dorinţa de a atrage atenţia.

Cuvântul „neologism” a apărut in secolul al VIII-lea şi a fost şi ael atunci un neologism. Termenul a fost alcătuit iniţial in limba franceză sub forma „neolgisme” (din „neo-„ şi „logos”: cuvânt nou) in anul 1734, urmat de formele „neologique” in 1754 şi „neologie” in 1759.

Adoptarea neologismelor in limba română a fost favorizată in secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea de principalele influenţe culturale europene care şi-au pus amprenta asupra culturuii române, in special culturile franceză şi germană. Sfârşitul secolului XX şi inceputul secolului XXI stau sub influenţa covârşitoare a culturii de origine anglo-saxonă, in special cea din SUA. Influenţa pe care o are această ţară in majoritatea domeniilor de activitate umană (incepând de la ştiinţă şi terminând cu politica) este de netăgăduit şi probabil nu are corespondent in istoria umanităţii.

Produsele de divertisment audio-vizual in limba engleză sunt, probabil, principalele responsabile pentru promovarea limbii engleze şi a culturii americane la nivel modnial. Răspândirea folosirii computerului şi a internetulu a contribuit şi ea la hegemonia limbii engleze, din motive ce ţin de soft-urile folosite şi de materialele existente pe internet.

Astfel, un neolgosm, des utilizate chiar de mine, este cuvântul „blog” prescurtat de la „web blog” care este o publicaţie web ce conţine articole periodice, ce au , de obicei, caracter personal (asemenea unui jurnal), fiind afişate in ordine cronologică inversă. Dacă la inceput web-blog-urile erau actualizate manual, cu timpul au apărut unelete care să automatizeze acest proces, făcând acest gen de publicaţii accesibile publicului larg. Utilizarea unui astfel de software bazat pe navigator este acum un aspect obişnuit al bloggging-ului. Scopul blog-urilor variază foarte mult, de la jurnale personale, la arme ale campaniilor politice, ale prgramelor media sau ale diferitelor companii. De asemenea, el variază şi in funcţie de autor – de la unul singur la o comunitate intreagă. Blog-urile pot constitui şi o sursă de câştig. Multe web-blog-uri permit vizitatoril să lase comentarii publice, creând astfel, o comunitate de cititori centrată in jurul blog-ului; altele nu sunt interactive. Totalitatea web-blog-urilor şi a autorilr de blog-uri a fost numită blogosferă.

Un alt neologism utilizat des este „scanner”. Acesta converteşte orice imagine de pe hârtie sau de pe o altă suprafaţî plană intr-o formă electronică acceptată de computer. Imaginea sau textul  se preia sub forma unui anumit număr de puncte, procedeu numit digitizare.  Suprafaţa de scanat se vizalizează pe toată lăţimea scanner-ului cu un tub luminiscent. Lumina reflectată va fi preluată de o matrice de senzori care inregistrează diferenţele luminos-intunecos şi le converteşte intr-o combinaţie binară.

Un neologism este şi „layer” care se utilizează pentru a desemna unul din straturile care compun o imagine digitală.

Astfel, influxul de neologisme care a avut loc incepând cu anul 1990 a fost, fără indoială, cel mai important din toată istoria limbii române. Fiecare domeniu de activitate şi-a imbogăţit jargonul specific cu cel puţin câteva zeci de cuvinte provenite din limba engleză, iar rolul lor este unul extrem de util, şi anume acela de a suplini lipsa unor termeni autohtoni epntru descrierea anumitor noţiuni (obiecte, acţiuni, etc.).

Categorii:Esee
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: