Acasă > Caracterizari personaje literare > Caracterizarea Mariei din nuvela „Sărmanul Dionis” de M. Eminescu asociind-o cu un alt personaj romantic cunoscut

Caracterizarea Mariei din nuvela „Sărmanul Dionis” de M. Eminescu asociind-o cu un alt personaj romantic cunoscut

Femeia este prezentă in majoritatea operelor scriitorilor deoarece aceasta este fiinţa cea mai complexă şi cel mai greu de inţeles. De fapt, nimeni nu poate inţelege o femeie, ce gândeşte ea, ce doreşte ea – este o taină pentru orice bărbat. Femeii nu-i este indiferent nici cum o iubeşti, nici cât o iubeşti şi nici de ce o iubeşti. Arma ei principlaă este frumuseţea exterioară dar şi cea interioară. De asemenea, contează şi inteligenţa. Atunci când femeia utilzează această armă – bărbatul se poate considera pierdut.

Cea mai reprzentativă nuvelă pentru proza lui Eminescu este „Sărmanul Dionis”. In această nuvelă se face simţită reflectarea subiectivă asupra lumii. Personajul feminin din această operă este iubita lui Dionis – Maria. Aceasta era un inger pentru Dionis.

Maria „era fiica spătarului Tudor Mesteacăn, un inger blond ca o lacrimă de aur, mlădioasă ca un crin de ceară, cu ochi albaştri”. Avea o „feţişoară palidă de veghere”. Atunci când luna-i lumina faţa, „ochii ei albaştri străluceau mai tare şi clipeau ca loviţi de o rază de soare sub alba haină de noapte de la gât se trădeau boureii „sânilor şi mânuţele şi braţele ei albe şi goale pîn in umeri”. Avea „o voce dragă şi molatică, de un timbru de aur”. Când pleacă in călătorie cu el, ea trece peste pod „cu corpul nalt mlădieţ, albă ca argintul noaptea, împletindu-şi părul a cărui aur se strecură prin mânuţele-i de ceară. Prin hainele argintoase îi transpar memebrele uşoare; picioarele-i de omăt abia atingeau podul…”. cu sărutarea ei, ea il umplea de geniu pe iubitul său, deoarece „gura ei micuţă ca o vişină şi faţa albă şi roşă ca mărul domnesc”.

Astfel, Maria devine pentru Dionis simbolul iubirii absolute spre care acesta tindea. Prin ea, lui i se oferă o altă posibilitate pentru a pătrunde in marile taine ale universului infinit. Atunci când, alături de protagonistul operei, atinge in vis o treaptă inaltă a cunoaşterii, ea nu are dorinţa de a depăşi această treaptă, fiindcă Maria este supusă limitei, chiar dacă aceasta se dovedeşte superioară, in timp ce iubitul său dovedeşte mereu o aspiraţie spre absolut.

In plan simbolic, Maria reprezintă fiinţa ideală alături de care Dionis işi află implinirea in fiinţa umană. Pentru el, ea este „ingerul perfect”.

In operă ea ne apare in două ipostaze. Prima este ipostaza reală a timpului obiectiv al nuvelei, când cântecul ei reprezintă unul din pucntele de pornire in visu protagonistului, iar cea de-a doua este ipostaza enigmatică, ea fiind vecina lui Dionis care vine să completeze imaginea deja conturată a personajului. Ea este devotată iubitului său şi il vizitează deghizându-se in bărbat, după care se căsătoreşte cu el, păzindu-i astfel, liniştea meditaţiei. Ea este intruchiparea ideală a părţii feminine a cuplului, unica care poate să-i ofere fericirea absolută eroului nostru.

O asociere a Mariei poate fi făcută cu Cătălina din „Luceafărul” lui Eminescu. Aceasta, la fel ca şi Maria, este frumoasă, cu ochi albaştri, gingaşă şi blândă şi are menirea de a-l face fericit pe iubitul său. Insă, spre deosebire de Maria, care-şi indeplineşte misiunea pină la urmă, Cătălina işi leapădă iubitul nefăcându-l fericit.

Aceasta este femeia şi iubirea – uneori te ridică până in al nouălea cer, alteori te coboară.

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: